1 Decembrie 1918 – Marea Unire – este Ziua Naţională a României, adoptată prin lege după înlăturarea regimului comunist.

Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari.

Neagu Djuvara vorbește despre o împrejurare extraordinară care a dus la îndeplinirea acestui vis, “anume că de-o parte, din cauza revoluției bolșevice, Basarabia a putut mai întâi să se desprindă de ansamblul rusesc, iar apoi Sfatul Țării de la Chișinău să voteze, la 27 martie (9 aprilie) 1918, unirea cu România; de cealaltă parte, după prăbușirea Dublei Monarhii, Marea Adunare Națională a Românilor din Transilvania, Banat și Crișana să voteze la 18 noiembrie (1 decembrie) unirea cu România. Consiliul Național din Bucovina făcuse același lucru cu trei zile anterior. Astfel, în chip aproape miraculos, se întregise țara și spre răsărit, și spre apus.”

Asa cum sublinia si istoricul Florin Constantiniu, “…Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române,

realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului“.

Elevii români din școala primară au realizat un tabel cronologic în care au marcat cele mai importante momente din istoria României, de la începuturi până la Marea Unire.

Oana Vălu